Studiu pe 2.495 de adulți: apa fluorizată nu afectează funcțiile cognitive la vârstnici
Un studiu al Trinity College Dublin pe 2.495 de adulți nu a găsit nicio legătură între apa fluorizată băută o viață întreagă și declinul cognitiv.

În acest articol
Apa de la robinet tratată cu fluor, băută timp de decenii, nu pare să afecteze funcțiile cognitive la vârsta a treia. Este concluzia unui studiu realizat de cercetători de la Trinity College Dublin, publicat în noiembrie 2026 în Journal of Dental Research.
Cum s-a făcut studiul
Cercetătorii au folosit datele a 2.495 de adulți din Studiul longitudinal irlandez privind îmbătrânirea (TILDA), cu vârsta medie de 65 de ani. Pentru fiecare participant au reconstituit locurile în care a locuit de-a lungul vieții și le-au comparat cu evidențele naționale privind fluorul din apa potabilă, în unele cazuri până în copilărie. Participanții au fost împărțiți în grupe, de la expunere mică la expunere mare, și au trecut prin două teste cognitive standard, folosite în cercetarea demenței.
Ce au descoperit cercetătorii
Rezultatele la teste nu au diferit între grupe. După ce au ținut cont de factori precum educația, stilul de viață, sănătatea și accesul la servicii medicale, autorii nu au găsit nicio legătură între expunerea la apa fluorizată și funcția cognitivă. Nici expunerea din copilăria mică nu a arătat vreun efect, deși aici studiul are limite: doar aproximativ 5% dintre participanți fuseseră expuși atât de devreme.
Autorii recunosc și alte limite. Au măsurat doar fluorul din apa de acasă, nu și pe cel din alte surse, cum ar fi ceaiul sau pasta de dinți.
De ce contează rezultatul
Irlanda fluorizează apa potabilă din 1964, pentru prevenirea cariilor, iar în ultimii ani dezbaterea despre posibile efecte asupra creierului s-a intensificat. Unul dintre coordonatori, dr. Michael Crowe, a amintit că fluorizarea a fost unul dintre cele mai eficiente instrumente de reducere a cariilor la nivelul populației. Cercetătorii consideră că datele susțin continuarea programului, dar recomandă monitorizarea permanentă a eventualelor efecte adverse.
Surse: Trinity College Dublin, TheJournal.ie, Neuroscience News
Articole similare
Tot subiectulComentarii
Niciun comentariu încă. Scrie primul!



Lasă un comentariu
Adresa de email nu va fi publicată. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Nu putem pune diagnostice și nu putem modifica tratamente prin comentarii.
Răspunzi lui ·