Pierderea dinților, asociată cu un risc mai mare de declin cognitiv, arată o meta-analiză pe 35 de milioane de oameni
O meta-analiză a 21 de studii, cu aproape 35,7 milioane de participanți, leagă pierderea dinților de un risc mai mare de demență și tulburări cognitive ușoare.

În acest articol
Persoanele care își pierd dinții au un risc mai mare de demență și de tulburări cognitive ușoare, arată o meta-analiză publicată în 2026 în Journal of Oral Rehabilitation și readusă în atenție săptămâna aceasta de National Geographic, într-un material despre legătura dintre mestecat și sănătatea creierului.
Ce au analizat cercetătorii
Autorii au adunat 21 de studii longitudinale, care au urmărit în timp aproape 35,7 milioane de oameni. Persoanele care pierduseră dinți au avut cu aproximativ 26% mai mari șanse de demență și cu circa 40% mai mari șanse de tulburare cognitivă ușoară. Lipsa completă a dinților a fost legată de șanse de demență cu aproximativ 16% mai mari. Cu cât pierderea dinților era mai severă, cu atât declinul era mai accentuat.
În cazul protezelor dentare, rezultatele nu au arătat o diferență semnificativă statistic, așa că studiul nu poate spune sigur dacă ele reduc riscul.
Asociere, nu cauză
Materialul National Geographic subliniază că o asociere nu înseamnă că pierderea dinților provoacă demența. Fumatul, diabetul, bolile vasculare, veniturile, educația și accesul la stomatolog pot influența ambele probleme, iar declinul cognitiv la început poate face, la rândul lui, ca oamenii să-și îngrijească mai puțin dinții. Printre ipotezele studiate se află rolul mestecatului în stimularea anumitor zone ale creierului, dar o mare parte din aceste dovezi vin din studii pe animale.
De ce contează
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 23% dintre persoanele de peste 60 de ani și-au pierdut toți dinții, iar boala severă a gingiilor afectează peste un miliard de oameni. Autorii meta-analizei consideră că prevenția stomatologică și înlocuirea la timp a dinților pierduți ar putea ajuta la menținerea sănătății creierului, iar cercetările pe acest subiect continuă.
Surse: Journal of Oral Rehabilitation (HKU Scholars Hub), National Geographic, Organizația Mondială a Sănătății
Articole similare
Tot subiectulComentarii
Niciun comentariu încă. Scrie primul!



Lasă un comentariu
Adresa de email nu va fi publicată. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii. Nu putem pune diagnostice și nu putem modifica tratamente prin comentarii.
Răspunzi lui ·